Galaxia Calea Lactee

       După cum se poate observa din imaginea de mai jos, în zona centrului galactic se află cea mai mare concentrare de stele strălucitoare roşii. Recent, prin studiul radiaţiei cu lungimea de undă de 21 cm, a Hidrogenului neutru (vezi nota de la subsol), astronomii au reuşit să identifice modul în care se extind regiunile centrale ale galaxiei noastre.

       Prin urmare, cea mai mare parte a Hidrogenului neutru din zona centrală a galaxiei este în expansiune, cu viteze de până la 100 km/s, ceea semnifică că întreaga masă galactică provine din nucleul acesteia. Acesta ejectează curenţi de hidrogen, în toate direcţiile sistemului galactic, ceea ce va determina transformări energetice, şi chiar fotonice în cele mai întunecate şi îndepărtate zone ale galaxiei noastre, făcând astfel posibil o accelerare a procesului de transformări ce vor avea loc într-un interval de timp scurt, care va influenţa foarte mult nivelul spiritual al civilizaţiilor aflate la periferia galaxiei noastre, Calea Lactee .

Notă : această radiaţie de frecvenţă joasă, este produsă de faptul că Hidrogenul neutru se găseşte în două stări apropiate d.p.d.v. energetic, ce se deosebesc una de alta prin coincidenţa sau necoincidenţa orientării câmpurilor magnetice ale protonului şi electronului, care formează atomul de Hidrogen.

Dacă energia cuantei de lumină a fost prea mică şi astfel atomul a fost excitat (neionizat), determinând electronul să nu se desprindă, ci să treacă pe următoarea orbită. Însă această stare nu se menţine decât o fracţiune de secundă, fiindcă atomul revine la starea neutră obişnuită (starea fundamentală) emiţând o cuantă de aceeaşi frecvenţă cu cea pe care a absorbit-o.

Dacă energia cuantei de lumină este mare, atunci atomul de Hidrogen se ionizează, pierzând astfel un electron.

 

În centrul galaxiei noastre, Calea Lactee (vezi fotografia de mai sus) s-au descoperit cele mai multe găuri negre. În jurul acestor găuri negre stelele se rotesc cu o viteză egală cu 1% din viteza  luminii (aprox. 3.000 km/s).

Una dintre aceste găuri negre este cea mai mare în diametru, dintre toate cele pe care le găzduieşte galaxia noastră, şi care devorează zilnic diversele stele din apropierea sa.

De asemenea, s-a constatat prin măsurători astrofizice că, Calea Lactee a ajuns la jumătatea vârstei unei galaxii (15 miliarde de ani ), vârstă determinată de modul în care galaxia mai poate da naştere unor stele, care pe urmă îşi consumă propria energie sau sunt devorate de găurile negre.

La fel ca şi galaxia, şi Pământul a ajuns să-şi consume deja 90 % din durata sa de viaţă. În prezent Calea Lactee, având o masă de aproximativ 200 de miliarde de mase solare, un diametru de aprox. 100.000 A.L. şi o grosime de 10.000 A.L.

În ceea ce priveşte Soarele nostru, el se află la o distanţă de centrul galactic de aproximativ 30.000 A.L., situându-se între braţul Sagittarius-Carina şi braţul Perseu  - în vecinătatea ramificaţiei unuia dintre cele trei braţe al galaxiei noastre, ce porneşte din direcţia stelei Alfa (constelaţia Lebăda) şi la 50 de A.L. Nord de ecuatorul galactic.

De asemenea, steaua cea mai apropiată de Soarele nostru este Alfa (a) Centauri A (aflată la 4,29 A.L., adică la 1,32 parseci de Soare), care este de fapt, o stea triplă. Componenta principală (a Centauri ) este o stea de clasă spectrală G4 (de culoare galbenă) cu acelaşi caracteristici ca şi Soarele nostru : spectru, culoare, luminozitate şi masă. A doua componentă, Alfa (a) Centauri B are clasa spectrală K1 (stea portocalie ), având o magnitudine de 2 ori mai mică decât a Soarelui nostru. A treia componentă Proxima Centauri - înseamnă cea mai apropiată stea de Soarele nostru. Luminozitatea ei este foarte mică (are magnitudine 11- şi prin urmare este invizibilă cu ochiul liber), fiind de 10.000 de ori mai mică decât a Soarelui. Clasa ei spectrală este M, fiind deci o steluţă roşie, o pitică roşie.

Galaxia noastră prezintă patru braţe galactice, dintre care trei se pot identifica de pe Pământ (braţul Orion, braţul Săgetător şi braţul Perseu - denumite după modul în care le vedem de Pământ), au la periferie o grosime de 1.500 A.L., iar grosimea braţului galactic în zona unde este situat Soarele nostru este de 3.000 A.L. S-a constatat de asemenea, că în direcţia constelaţiei Săgetătorul se află nucleul galaxiei noastre din poziţia în care îl privim de pe Pământ.

Vârsta Soarelui şi a sistemului nostru solar este de 6 miliarde ani, iar acest Soare mai are de ars Hidrogen doar pentru o perioadă de 10 miliarde de ani de acum încolo. Odată cu consumarea acestui Hidrogen, diametrul Soarelui se va dilata, ceea ce va determina distrugerea planetele din aproprierea sa (Mercur, Venus, Pământ şi Marte) şi de asemenea, faza de început a acestei dilatări termice va face imposibil de observat de pe Pământ stelele galactice.

Direcţia în care se mişcă sistemul nostru solar este înspre apex, situat în constelaţia Hercule – la 10˚ de steaua Vega (constelaţia Lira), iar viteza cu care de deplasare este de 19,4 km/s.

Rotaţia completă pe care o efectuează Soarele nostru în jurul centrului galactic, se realizează în aproximativ 200 milioane, cu o viteză de 230 km/s sau 800.000 km/h.

Deoarece Pământul are o vârstă de aproximativ 6 miliarde de ani, deci se poate afirma că are de fapt, 24 de ani galactici (Soarele efectuând deja 24 de ocoluri complete în jurul centrului galactic, de când există Pământul) .

        După cum se ştie, galaxia Calea Lactee, are o structură spirală, cu două braţe ce conţin numeroase constelaţii, iar mişcarea galaxiei se face constant înspre grupul numit VIRGO.

        Odată cu devorarea întregii galaxii Calea Lactee, de gaura neagră din centrul galactic, această gaură neagră gigantică nou apărută, se va autodistruge în cele din urmă, datorită faptului că ea expulzează în permanenţă în spaţiu atomii rezultaţi din dezintegrarea stelelor pe care le-a captat.

= Calea Lactee văzută din profil în infra-roşu =

Norul Mare al lui Magelan – este vizibil din emisfera sudică, aflându-se la o distanţă de 170.000 A.L. (Ani Lumină) de centrul galaxiei noastre.

= Norul Mare al lui Magelan =

Al doilea vecin al galaxiei noastre este Norul Mic al lui Magelan, care prezintă un diametru de aprox. 200.000 A.L.

= Norul Mic al lui Magelan =